Dosar nr. …./279/2016 – desfacere casatorie, atribuire beneficiu contract de inchiriere –
ROMANIA
JUDECATORIA PIATRA-NEAMT
JUDETUL NEAMT
SECTIA CIVILA
SENTINTA CIVILA NR.
Sedinta publica de la …
Instanta constituita din:
Presedinte – …. – judecator
Grefier – …..
Pe rol se afla judecarea cauzei civile privind pe reclamanta … in contradictoriu cu paratul …, avand ca obiect desfacere casatorie cu minori si atribuire beneficiu contract de inchiriere.
La apelul nominal facut in sedinta publica, a raspuns reclamanta, paratul si martora …..
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei urmatoarele:
- procedura de citare este legal indeplinita;
- cauza este la al patrulea termen de judecata;
- s-a procedat la audierea in camera de consiliu a minorei …, declaratia acesteia fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei (fila 70 dosar);
- s-a acordat termen in vederea administrarii probei testimoniale.
Instanta procedeaza la identificarea paratului …, nascut in municipiul …., legitimat cu …, CNP …, cu domiciliul legal in …care, intrebat fiind, sustine ca locuieste la mama sa, …, in municipiul … si solicita acordarea unui nou termen de judecata pentru a-si angaja un avocat.
Instanta, analizand actele dosarului, constata ca paratul a fost legal citat si respinge cererea acestuia de acordare a unui nou termen de judecata in vederea angajarii unui avocat, nefiind intrunite dispozitiile art. 222 Cod procedura civila, potrivit carora „amanarea judecatii pentru lipsa de aparare poate fi dispusa, la cererea partii interesate, numai in mod exceptional, pentru motive temeinice si care nu sunt imputabile partii sau reprezentantului ei”.
Paratul precizeaza ca nu este de acord cu desfacerea casatoriei, ca in ultima perioada nu prea a discutat cu sotia sa. Intrebat fiind, sustine ca reclamanta i-a spus despre intentia sa de a divorta, dar nu a avut cunostinta de prezentul dosar, de termenele acordate, afland intamplator de pe internet. De asemenea, precizeaza ca doreste ca unul dintre copii sa locuiasca cu dumnealui.
Instanta procedeaza la identificarea martorei …, fiica lui … si …, nascuta in municipiul …, legitimata cu …, CNP …, cu domiciliul in municipiul … si la audierea acesteia sub prestare de juramant, declaratia sa fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei (fila 73 dosar).
Reclamanta invedereaza instantei ca, in prezent, locuieste impreuna cu minorii pe …, contractul de inchiriere a imobilului din … este pe numele sau si intelege sa renunte la acest capat de cerere.
Instanta ia act de renuntarea reclamantei la capatul de cerere avand ca obiect atribuire beneficiu contract de inchiriere.
Paratul solicita instantei incuviintarea probei testimoniale pentru a confirma ca a trimis in tara pachete cu haine si jucarii si ca a contribuit financiar la cresterea si intretinerea minorilor.
In replica, reclamanta sustine ca o singura data in acest an a facut cumparaturi pentru copii, iar anul trecut a fost cu copii la Mall la Bacau unde a facut o serie de cumparaturi, dar nu le-a dat nici un ban.
Paratul recunoaste ca nu i-a mai dat bani reclamantei pentru copii in ultima perioada, dar solicita audierea martorilor … si …, persoane care stiu de contributia lui la cresterea si intretinerea minorilor. Reitereaza instantei ca nu este de acord cu desfacerea casatoriei, nefiind dispus sa renunte la copii.
Instanta respinge proba testimoniala solicitata de parat, avand in vedere teza probatorie indicata.
Nemaifiind alte cereri de formulat, exceptii de invocat si nici probe de administrat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul in dezbateri asupra fondului:
Reclamanta solicita admiterea actiunii astfel cum a fost formulata.
Paratul arata ca este de acord ca minora S… sa plece in … in octombrie anul acesta, dar nu a fost de acord ca aceasta sa plece in …deoarece reclamanta are o relatie cu un cetatean turc. De asemenea, arata ca fiica cea mai mare refuza sa mai vorbeasca cu dumnealui deoarece nu i-a trimis un Iphone 7. in concluzie, solicita respingerea actiunii, dumnealui nefiind de acord cu divortul.
In considerarea dispozitiilor art. 394 Cod de procedura civila, instanta declara dezbaterile inchise, dupa care,
INSTANTA,
Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de … sub nr. …/279/2016, reclamanta … l-a chemat in judecata pe paratul …, solicitand instantei sa declare desfacerea casatoriei inregistrata la Primaria … sub nr. …. din vina ambelor parti, exercitarea autoritatii parintesti numai de catre mama cu privire la minorii …, nascuta la data de …, …, nascuta la data de … si …, nascut la data de …, obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorilor in cota procentuala de 50% din venitul minim pe economia nationala de la data introducerii actiunii si pana la majoratul acestora, stabilirea locuintei minorilor la domiciliul sau, revenirea paratului la numele avut anterior casatoriei, acela de „…” si atribuirea beneficiului contractului de inchiriere inregistrat sub nr. ….
A solicitat si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata. In motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca dupa incheierea casatoriei relatiile au decurs armonios, iar in anul 2007 au hotarat sa se stabileasca in strainatate, dar din cauza cu veniturile nu le mai permiteau acest lucru, reclamanta s-a intors in tara cu minora, iar paratul a locuit si a muncit in diverse state din Europa, tara a-i cunoaste domiciliul, revenind in tara pentru scurte perioade de timp. Pana in anul 2009, locuiau in apartamentul parintilor sai, dar din cauza ca paratul, atunci cand revenea din strainatate, era violent, iar in lipsa consumului de droguri avea forme paranoide, sustinand ca va da foc la casa, acuzand-o ca il inseala cu diferite persoane de sex masculin, s-a mutat intr-un alt imobil.
Reclamanta a precizat ca paratul este dependent de consumul de droguri usoare incepand din anul 2008, iar in ultima perioada este consumator de heroina. A sustinut ca nu este ajutata financiar pentru a oferi un trai decent minorilor.
Pe data de …, paratul i-a comunicat ca doreste sa vada minorii si sa viziteze impreuna socrii care domiciliaza in …. Au petrecut impreuna o perioada fara nici un incident, dar in jurul orelor 16,00, a inceput sa aiba manifestari verbale violente in sensul ca o omoara si scene de agresiune fizica urmata de stricarea intentionata a telefonului mobil. Minorii au asistat la aceste comportari violente ale paratului si in prezent nu-si mai doresc sa aiba un contact fizic cu tatal lor.
Reclamanta a sustinut ca, pe parcursul timpului, a formulat patru plangeri penale impotriva paratului.
A precizat ca este cu neputinta sa continue casatoria, fiind intrunite cerintele prevazute de art. 374 din Codul civil pentru desfacerea casatoriei intrucat nu mai subzista nici un interes social in mentinerea casatoriei.
Avand in vedere atasamentul existent dintre reclamanta si minori si interesul superior al minorilor, a solicitat ca exercitarea autoritatii parintesti sa fie efectuata numai de catre reclamanta si sa fie obligat paratul sa contribuie la cheltuielile de crestere, invatatura, educare si pregatire profesionala a copiilor, in cuantum de 50% din venitul minim pe economie de la data introducerii cererii si pana la majoratul acestora.
A mai solicitat atribuirea beneficiului contractului de inchiriere, intrucat paratul se face vinovat de destramarea casatoriei, iar minorii au nevoie de un spatiu locativ.
In drept, a invocat art. 373 alin. 1 lit. b), art. 398, art. 402, art. 529, art. 400 alin. 1, art. 383 alin. 3, art. 324 din Codul civil.
In dovedire, a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, a probei testimoniale si efectuarea anchetei sociale. A solicitat audierea minorei … in camera de consiliu.
Cererea reclamantei a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru de 100 lei.
Paratul nu a formulat intampinare.
Instanta a administrat, la solicitarea reclamantei, proba cu inscrisuri si proba testimoniala, fiind audiata martora …, declaratia acesteia fiind consemnata la dosar.
Instanta a ascultat-o pe minora … la data de …, in camera de consiliu, procesul-verbal fiind atasat la fila 70 din dosar.
Instanta a dispus efectuarea unei anchete psihosociale la domiciliul reclamantei, raportul de ancheta fiind depus dosar (filele 59-60).
Examinand probele administrate in cauza si apreciindu-le in mod liber, potrivit convingerii sale, in temeiul art 264 din Codul de procedura civila, instanta retine urmatoarele:
In fapt, reclamanta … s-a casatorit cu paratul … la data de …, in municipiul …, asa cum rezulta din certificatul de casatorie depus la dosar, la fila 11. Din casatoria partilor au rezultat minorii …, nascuta la data de …, …, nascuta la data de … si …, nascut la data de ….
Din declaratia martorei …, coroborata cu fisa medicala de la filele 19-20 din dosar, rezulta ca neintelegerile dintre soti au aparut ca urmare a atitudinii violente a paratului fata de reclamanta.
Totodata, din inscrisurile medicale depuse la dosar rezulta ca paratul a fost diagnosticat cu „tulburare de personalitate instabil-emotionala, depresie reactiva severa cu elemente compulsive”.
In drept, instanta retine ca, potrivit art. 373 lit. b) din Codul civil, „divortul poate avea loc: b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila”, iar potrivit art. 379 alin. 1 C.civ., „in cazul prevazut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei.”
In cauza, instanta constata existenta unor motive temeinice pentru care raporturile dintre soti sunt grav vatamate, apreciind ca nu mai este posibila continuarea casatoriei, avand in vedere ca din cauza despartirii in fapt indelungate a partilor, despartire determinata de stabilirea paratului in strainatate, legatura conjugala este profund si iremediabil alterata. Separarea cuplului pentru o perioada lunga de timp coroborata cu violentele exercitate de parat la revenirile ocazionale in domiciliul conjugal este apreciata de instanta drept un obstacol insurmontabil ce a condus la epuizarea resurselor afective si de comunicare specifice unei legaturi matrimoniale.
Din probele administrate in cauza de fata rezulta culpa exclusiva a paratului pentru destramarea relatiilor de familie, martora audiata confirmand imprejurarea ca la revenirea in domiciliul conjugal paratul exercita violente verbale asupra sotiei sale, precum si faptul ca aceste violente au degenerat apoi in violente fizice.
Instanta va face aplicarea art. 383 alin. 3 C.civ., potrivit caruia „daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti poarta numele dinaintea casatoriei.” Astfel, instanta va dispune ca paratul sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de „….”.
Cu privire la situatia juridica a minorilor, instanta retine ca, potrivit art. 397 C.civ., dupa divort autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, iar potrivit art. 398 alin. 1 C.civ. instanta poate dispune ca autoritatea parinteasca sa se exercite numai de catre unul dintre parinti atunci cand exista motive intemeiate si este in interesul superior al copilului. Se retine ca paratul si-a manifestat interesul parintesc fata de copiii sai, in fata instantei la ultimul termen de judecata, inclusiv martora audiata aratand ca acesta le-a trimis copiilor pachete din strainatate.
In aplicarea dispozitiilor art. 400 alin. 1 C.civ., instanta va stabili locuinta minorilor la domiciliul mamei sale, fiind singura locuinta ce poate fi stabilita la momentul judecatii. Potrivit raportului de ancheta psihosociala, reclamanta locuieste cu minorii intr-un apartament cu chirie, locuinta fiind salubra, oferind un ambient propice pentru asigurarea sanatatii si dezvoltarii personalitatii copiilor in plan psiho-socio-afectiv.
Se constata ca, in prezenta cauza, sunt respectate dispozitiile art. 263 alin. 3 C.civ. in sensul ca dorintele si interesele parintilor referitoare la copii au putut fi aduse la cunostinta instantei, iar aceasta a tinut cont de ele atunci cand a luat hotararea de fata.
In ceea ce priveste intretinerea minorilor, se retine ca, potrivit art. 402 alin. 1 C.civ., instanta de tutela este obligata sa stabileasca prin hotararea de divort contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. De asemenea, potrivit art. 529 alin. 2 C.civ., intretinerea datorata de parinte pentru trei copii se stabileste pana la o jumatate din venitul sau lunar net, iar potrivit art. 530 alin. 3 C.civ., pensia de intretinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau intr-o cota procentuala din venitul net lunar. in fine, potrivit an. 532 alin. 1 C.civ., pensia de intretinere se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata.
Stabilind locuinta minorilor la mama, aceasta isi va executa in natura obligatia de intretinere, iar in privinta tatalui instanta va stabili obligatia acestuia la plata lunara a unei pensii de intretinere in favoarea minorilor ….. in cuantum de 1/2 din venitul lunar net realizat, venit ce nu poate fi mai mic decat salariul minim pe economie, de la data pronuntarii hotararii si pana la majoratul acestora.
Desi nu s-a facut dovada ca paratul realizeaza venituri, instanta retine ca, potrivit art. 527 alin. 1 din Codul civil, „(1) Poate fi obligat la intretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace.” Instanta apreciaza ca, in speta, paratul are posibilitatea de a dobandi mijloacele necesare pentru a plati pensie de intretinere copiilor sai.
Intrucat procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, consacrat legislativ prin art. 9 alin. 2 din Codul de procedura civila, potrivit caruia „Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor.”, instanta va lua act de renuntarea de catre reclamanta la capatul de cerere privind atribuirea beneficiului contractului de inchiriere pe care, de altfel, ea l-a semnat in calitate de titular.
In consecinta, instanta va admite cererea formulata de reclamanta … in contradictoriu cu paratul …, va dispune desfacerea prin divort a casatoriei incheiate de parti la data de …, in …., conform actului de casatorie nr. … inregistrat la …, din culpa exclusiva a paratului, va dispune ca paratul sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de „..”, va dispune exercitarea in comun de catre ambii parinti a autoritatii parintesti cu privire la minorii …, nascuta la data de …, …, nascuta la data de … si …, nascut la data de .., va dispune stabilirea locuintei minorilor la domiciliul mamei din …, va obliga paratul sa achite lunar o pensie de intretinere in favoarea minorilor .. in cuantum de 1/2 din venitul lunar net realizat, venit ce nu poate fi mai mic decat salariul minim pe economie, de la data pronuntarii prezentei hotarari si pana la majoratul acestora.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII HOTARASTE
Admite cererea formulata de reclamanta …, fiica lui …, nascuta la data de … in municipiul …, cu domiciliul in … in contradictoriu cu paratul …, fiul lui …, nascut la data de … in … CNP …, cu domiciliul legal in …, fara forme legale in municipiul …
Dispune desfacerea prin divort a casatoriei incheiate de parti la data de …, in municipiul …, conform actului de casatorie nr. … inregistrat la …, din culpa exclusiva a paratului.
Dispune ca paratul sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de „…”.
Dispune exercitarea in comun de catre ambii parinti a autoritatii parintesti cu privire la minorii …, nascuta la data de …, …., nascuta la data de …, si …, nascut la data de ..
Dispune stabilirea locuintei minorilor la domiciliul mamei din …
Obliga paratul sa achite lunar o pensie de intretinere in favoarea minorilor … in cuantum de 1/2 din venitul lunar net realizat, venit ce nu poate fi mai mic decat salariul minim pe economie, de la data pronuntarii prezentei hotarari si pana la majoratul acestora.
Ia act de renuntarea de catre reclamanta la judecarea capatului de cerere privind atribuirea beneficiului contractului de inchiriere.
Executorie de drept in ceea ce priveste capetele de cerere referitoare la exercitarea autoritatii parintesti, stabilirea locuintei si pensia de intretinere.
Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare.
Cererea de apel se depune la Judecatoria Piatra Neamt.
Pronuntata in sedinta publica, azi, …
ROMANIA
TRIBUNALUL NEAMT
SECTIA I CIVILA SI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
DECIZIE Nr. …/2018
Sedinta publica de la 11 Iulie 2018
Completul compus din:
PRESEDINTE …Judecator ….
Grefier ….
Pe rol se afla solutionarea apelului declarat de reclamanta … (CNP …), domiciliata in municipiul …., impotriva sentintei civile nr…. din 20.06.2017, pronuntata de Judecatoria Piatra-Neamt, in contradictoriu cu intimatul-parat … (CNP …), domiciliat in municipiul…., locuind fara forme legale la familia … din municipiul …, si cu resedinta in …
Dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in sedinta publica din 27 iunie 2018, prezenta si sustinerile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea data, ce face parte integranta din prezenta decizie, in care s-a dispus amanarea pronuntarii pentru astazi, 11 iulie 2018, cand,
TRIBUNALUL
Deliberand asupra apelului civil de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Piatra Neamt sub nr. …/279/2016 reclamanta … l-a chemat in judecata pe paratul …, solicitand instantei sa declare desfacerea casatoriei inregistrata la … sub nr. … din vina ambelor parti, exercitarea autoritatii parintesti numai de catre mama cu privire la minorii …, nascuta la data de …, …., nascuta la data de 17.08.2005, si …, nascut la data de …, obligarea paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorilor in cota procentuala de 50% din venitul minim pe economia nationala de la data introducerii actiunii si pana la majoratul acestora, stabilirea locuintei minorilor la domiciliul sau, revenirea paratului la numele avut anterior casatoriei, acela de „…’ si atribuirea beneficiului contractului de inchiriere inregistrat sub nr. …
A solicitat si obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea in fapt a cererii, reclamanta a aratat ca dupa incheierea casatoriei relatiile au decurs armonios, iar in anul 2007 au hotarat sa se stabileasca in strainatate, dar din cauza cu veniturile nu le mai permiteau acest lucru, reclamanta s-a intors in tara cu minora, iar paratul a locuit si a muncit in diverse state din Europa, fara a-i cunoaste domiciliul, revenind in tara pentru scurte perioade de timp. Pana in anul 2009, locuiau in apartamentul parintilor sai, dar din cauza ca paratul, atunci cand revenea din strainatate, era violent, iar in lipsa consumului de droguri avea forme paranoide, sustinand ca va da foc la casa, acuzand-o ca il inseala cu diferite persoane de sex masculin, s-a mutat intr-un alt imobil.
Reclamanta a precizat ca paratul este dependent de consumul de droguri usoare incepand din anul 2008, iar in ultima perioada este consumator de heroina. A sustinut ca nu este ajutata financiar pentru a oferi un trai decent minorilor.
Pe data de 16.04.2016, paratul i-a comunicat ca doreste sa vada minorii si sa viziteze impreuna socrii care domiciliaza in …. Au petrecut impreuna o perioada fara nici un incident, dar in jurul orelor 16,00, a inceput sa aiba manifestari verbale violente in sensul ca o omoara si scene de agresiune fizica urmata de stricarea intentionata a telefonului mobil. Minorii au asistat la aceste comportari violente ale paratului si in prezent nu-si mai doresc sa aiba un contact fizic cu tatal lor.
Reclamanta a sustinut ca, pe parcursul timpului, a formulat patru plangeri penale impotriva paratului.
A precizat ca este cu neputinta sa continue casatoria, fiind intrunite cerintele prevazute de art. 374 din Codul civil pentru desfacerea casatoriei intrucat nu mai subzista nici un interes social in mentinerea casatoriei.
Avand in vedere atasamentul existent dintre reclamanta si minori si interesul superior al minorilor, a solicitat ca exercitarea autoritatii parintesti sa fie efectuata numai de catre reclamanta si sa fie obligat paratul sa contribuie la cheltuielile de crestere, invatatura, educare si pregatire profesionala a copiilor, in cuantum de 50% din venitul minim pe economie de la data introducerii cererii si pana la majoratul acestora.
Investita cu solutionarea cererii Judecatoria Piatra Neamt prin sentinta civila nr. … din 20.06.2017 a admis cererea formulata de reclamanta …, contradictoriu cu paratul …
A dispus desfacerea prin divort a casatoriei incheiate de parti la data de….in municipiul …, conform actului de casatorie nr. … din … inregistrat la …., din culpa exclusiva a paratului.
A dispus ca paratul sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de„…”.
A dispus exercitarea in comun de catre ambii parinti a autoritatii parintesti cu privire la minorii …, nascuta la data de …., …., nascuta la data de …., si …., nascut la data de …
A dispus stabilirea locuintei minorilor la domiciliul mamei din …
A fost obligat paratul sa achite lunar o pensie de intretinere in favoarea minorilor …. in cuantum de 1/2 din venitul lunar net realizat, venit ce nu poate fi mai mic decat salariul minim pe economie, de la data pronuntarii prezentei hotarari si pana la majoratul acestora.
A luat act de renuntarea de catre reclamanta la judecarea capatului de cerere privind atribuirea beneficiului contractului de inchiriere.
Pentru a hotari astfel prima instanta a retinut ca:
In fapt, reclamanta ….s-a casatorit cu paratul … la data de …., in municipiul …, asa cum rezulta din certificatul de casatorie depus la dosar, la fila 11. Din casatoria partilor au rezultat minorii …, nascuta la data de … …., nascuta la data de…si …, nascut la data de ….Din declaratia martorei …, coroborata cu fisa medicala de la filele 19-20 din dosar, rezulta ca neintelegerile dintre soti au aparut ca urmare a atitudinii violente a paratului fata de reclamanta.
Totodata, din inscrisurile medicale depuse la dosar rezulta ca paratul a fost diagnosticat cu „tulburare de personalitate instabil-emotionala, depresie reactiva severa cu elemente compulsive”.
In drept, instanta a retinut ca, potrivit art. 373 lit. b) din Codul civil, „divortul poale avea loc: b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila’, iar potrivit art. 379 alin. 1 C.civ., „in cazul prevazut la art. 373 lit. b), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa unuia dintre soti in destramarea casatoriei.”
In cauza, instanta a constatat existenta unor motive temeinice pentru care raporturile dintre soti sunt grav vatamate, apreciind ca nu mai este posibila continuarea casatoriei, avand in vedere ca din cauza despartirii in fapt indelungate a partilor, despartire determinata de stabilirea paratului in strainatate, legatura conjugala este profund si iremediabil alterata. Separarea cuplului pentru o perioada lunga de timp coroborata cu violentele exercitate de parat la revenirile ocazionale in domiciliul conjugal este apreciata de instanta drept un obstacol insurmontabil ce a condus la epuizarea resurselor afective si de comunicare specifice unei legaturi matrimoniale.
Din probele administrate in cauza de fata a rezultat culpa exclusiva a paratului pentru destramarea relatiilor de familie, martora audiata confirmand imprejurarea ca la revenirea in domiciliul conjugal paratul exercita violente verbale asupra sotiei sale, precum si faptul ca aceste violente au degenerat apoi in violente fizice.
Instanta a tacut aplicarea art. 383 alin. 3 C.civ., potrivit caruia „daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti poarta numele dinaintea casatoriei.’’’ Astfel, instanta a dispus ca paratul sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de „…”.
Cu privire la situatia juridica a minorilor, instanta a retinut ca, potrivit art. 397 C.civ., dupa divort autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, iar potrivit art. 398 alin. 1 C.civ. instanta poate dispune ca autoritatea parinteasca sa se exercite numai de catre unul dintre parinti atunci cand exista motive intemeiate si este in interesul superior al copilului. S-a retinut ca paratul si-a manifestat interesul parintesc fata de copiii sai, in fata instantei la ultimul termen de judecata, inclusiv martora audiata aratand ca acesta le-a trimis copiilor pachete din strainatate.
In aplicarea dispozitiilor art. 400 alin. 1 C.civ., instanta a stabilit locuinta minorilor la domiciliul mamei sale, fiind singura locuinta ce poate fi stabilita la momentul judecatii. Potrivit raportului de ancheta psihosociala, reclamanta locuieste cu minorii intr-un apartament cu chirie, locuinta fiind salubra, oferind un ambient propice pentru asigurarea sanatatii si dezvoltarii personalitatii copiilor in plan psiho-socio-afectiv.
S-a constatat ca, in prezenta cauza, sunt respectate dispozitiile art. 263 alin. 3 C.civ. in sensul ca dorintele si interesele parintilor referitoare la copii au putut fi aduse la cunostinta instantei, iar aceasta a tinut cont de ele atunci cand a luat hotararea de fata.
In ceea ce priveste intretinerea minorilor, s-a retinut ca, potrivit art. 402 alin. 1 C.civ., instanta de tutela este obligata sa stabileasca prin hotararea de divort contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor. De asemenea, potrivit art. 529 alin. 2 C.civ., intretinerea datorata de parinte pentru trei copii se stabileste pana la o jumatate din venitul sau lunar net, iar potrivit art. 530 alin. 3 C.civ., pensia de intretinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau intr-o cota procentuala din venitul net lunar. in fine, potrivit art. 532 alin. 1 C.civ., pensia de intretinere se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata.
Stabilind locuinta minorilor la mama, aceasta isi va executa in natura obligatia de intretinere, iar in privinta tatalui instanta a stabilit obligatia acestuia la plata lunara a unei pensii de intretinere in favoarea minorilor …in cuantum de 1/2 din venitul lunar net realizat, venit ce nu poate fi mai mic decat salariul minim pe economie, de la data pronuntarii hotararii si pana la majoratul acestora.
Desi nu s-a facut dovada ca paratul realizeaza venituri, instanta a retinut ca, potrivit art. 527 alin. 1 din Codul civil, „(1) Poate fi obligat la intretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace.” Instanta a apreciat ca, in speta, paratul are posibilitatea de a dobandi mijloacele necesare pentru a plati pensie de intretinere copiilor sai.
Intrucat procesul civil este guvernat de principiul disponibilitatii, consacrat legislativ prin art. 9 alin. 2 din Codul de procedura civila, potrivit caruia „Obiectul si limitele procesului sunt stabilite prin cererile si apararile partilor.”, instanta a luat act de renuntarea de catre reclamanta la capatul de cerere privind atribuirea beneficiului contractului de inchiriere pe care, de altfel, ea l-a semnat in calitate de titular.
Impotriva sentintei apelate a declarat apel, in termen legal, reclamanta …., hotarare pe care o apreciaza ca fiind netemeinica si nelegala sub aspectul modalitatii de exercitare a autoritatii parintesti asupra celor 3 minori, in dezvoltarea motivelor de apel se arata ca:
Din punctul sau de vedere, in aprecierea relatiei dintre minori si tatal lor, instanta trebuia sa observe, in primul rand, istoricul medical al acestuia din urma, asa cum rezulta din inscrisurile atasate cauzei. Aceste documente au relevat faptul ca intimatul … a fost diagnosticat, inca din anul 2009, cu tulburare de personalitate instabil – emotionala si depresie reactiva severa cu elemente compulsive. Nu putea fi neglijat nici faptul ca in cuprinsul biletului de iesire din spital (f. 26 ds.), in urma examenului psihologic, s-au consemnat urmatoarele: „in prezent – stare depresiva severa, cu tensiune de furie, gandirea si coordonarea vietii ireala, trairi de nuanta paranoida si aderenta nevrotica pe pulsiunea de contact”.
Aceste tulburari si-au pus amprenta, de-a lungul anilor de convietuire, atat asupra relatiei de cuplu (prin violenta verbala si fizica exercitata asupra apelantei) cat si asupra relatiei cu minorii. In aceste conditii, fiica lor, aflata la o varsta la care ar fi trebuit doar sa se bucure de anii copilariei, a declarat in fata instantei urmatoarele (f. 70 ds.): „in urma cu doi ani tata a provocat scandal, a amenintat ca se sinucide in balcon, iar mie mi-a fost foarte frica. De atunci a plecat si nu am mai vorbit niciodata cu el…Doresc sa raman cu mama dupa divort. Nu cred ca tata e in stare sa aiba grija de mine”.
Invedereaza instantei faptul ca atitudinea paratului nu s-a ameliorat de atunci, ci dimpotriva s-a agravat, acesta fiind intre timp condamnat la pedeapsa de 6 luni inchisoare, cu executare in conditii de detentie, pentru savarsirea infractiunii de detinere de droguri de risc, in vederea consumului propriu. Totodata, prin aceeasi hotarare (nr. … – pronuntata de Tribunalul … in Dosarul nr. …. – definitiva), paratul a fost obligat sa urmeze un tratament medical pana la insanatosire sau pana la obtinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol.
In conditiile acestui istoric, paratul si-a manifestat interesul parintesc fata de minori la ultimul termen de judecata, aspect ce a convins instanta sa-i acorde dreptul de a exercita impreuna cu apelanta autoritatea asupra copiilor nostri.
In ceea ce priveste cel de-al doilea criteriu la care s-a oprit instanta de fond in stabilirea acestui drept – trimiterea de pachete din strainatate, nu poate fi ignorat faptul ca martora audiata in cauza a relatat urmatoarele: „dupa parerea mea. nici copiii nu aveau o relatie buna cu tatal lor, pentru ca nu era suficient din partea paratului doar sa trimita sume de bani. Le-a trimis copiilor din strainatate jucarii care in tara nu se gaseau si care insa dupa 2-3 luni erau duse la amanet pentru ca nu se ajungeau cu banii”. De asemenea, trebuie observat si faptul ca insusi acesta a recunoscut la ultimul termen de judecata ca nu i-a mai dat bani pentru copii in ultima perioada.
Apreciaza ca interesul celor trei minori reclama ca autoritatea parinteasca asupra lor sa fie exercitata doar de catre mama si in lumina urmatoarelor considerente:
Potrivit art. 398 „(1) Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. (2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia”.
„Motivele intemeiate „la care se refera articolul citat nu sunt enumerate nici macar exemplificativ, tocmai datorita multitudinii de situatii concrete care pot contura interesul copilului ca fiind acela ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de catre un singur parinte. in speta, problemele medicale ale paratului, sustragerea de la executarea pedepsei de 6 luni cu inchisoare, imposibilitatea de a fi gasit, lipsa oricarei cooperari cu apelanta, neimplicarea – de niciun fel – in viata copiilor reprezinta suficiente imprejurari obiective de natura a indreptati instanta de judecata sa dispuna ca exercitarea autoritatii parintesti sa fie exercitata doar de catre mama.
Pe de alta parte, posibilitatea instantei de a lua masuri cu privire la modalitatea de exercitare a autoritatii parintesti nu trebuie privita ca avand caracter sanctionator in privinta parintelui care nu urmeaza sa exercite autoritatea parinteasca dat fiind ca potrivit celui de-al doilea alineat al art. 398 Cod civil, acesta din urma pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului.
La dispunerea unei astfel de masuri, principiul dominant este acela al respectarii si promovarii cu intaietate a interesului superior al copilului. Prin forta imprejurarilor, principiul in discutie este actionat preponderant din exterior, nu de insusi subiectul beneficiar, si presupune aprecieri, evaluari asupra starii drepturilor copilului in functie de situatia in care se gaseste acesta – ipotetic sau faptic – astfel incat orice factor cu actiune sau cu influenta negativa, de natura sa impiedice sau sa stanjeneasca manifestarea drepturilor copilului sa fie inlaturat, prin remodelarea unor elemente ale ocrotirii copilului sau a insasi formei de infaptuire a protectiei sale.
In speta, apreciaza ca toate argumentele aduse anterior, sustinute cu probatoriul administrat in cauza, pledeaza pentru exercitarea autoritatii parintesti asupra celor trei minori in mod exclusiv de catre dansa, sens in care solicita si modificarea sentintei atacate.
Cererea de apel a fost legal timbrata.
Examinand legalitatea si temeinica sentintei apelate in raport de motivul invocat, dar si din oficiu, in considerarea dispozitiilor art. 479 alin. 1 Cod procedura civila, se constata ca este fondat, apelul declarat, urmand sa fie admis, cu urmatoarea argumentare:
Pornind de la situatia de fapt din speta si facand aplicarea acestor prevederi legale in cauza de fata, Tribunalul constata ca exista motive pentru care reclamanta sa obtina exercitarea exclusiva a autoritati parintesti, concluzie la care ajunge instanta prin interpretarea coroborata a prevederilor art. 397 si art. 398 cod civil. Potrivit acestor dispozitii legale, legiuitorul a instituit regula potrivit careia, dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti se realizeaza de catre ambii parinti, textul de lege specificand ca autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel. Cu titlu de exceptie, este reglementata ipoteza in care exercitarea autoritatii parintesti se realizeaza de catre un singur parinte si anume in situatia in care exista motive intemeiate, din perspectiva interesului superior al copilului, ca exercitarea autoritatii parintesti sa nu realizeze in comun de ambii parinti. in acest caz, dispozitiile art. 398 alin. 2 cod civil statueaza ca celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.
Pentru elucidarea semnificatiei juridice a notiunii de motive temeinice, care sa justifice, din punctul de vedere al interesului superior al copilului, exercitarea exclusiva a autoritatii parintesti de catre un singur parinte, Tribunalul se raporteaza in analiza si la prevederile art. 483 coroborat cu art. 487 cod civil. Potrivit acestor dispozitii legale, legiuitorul a definit autoritatea parinteasca ca fiind ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc atat persoana, cat si bunurile copilului si apartin in mod egal ambilor parinti, cu precizarea in alineatul al doilea si respectiv al treilea al acestui text de lege in sensul ca parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate si ca ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori. in ceea ce priveste continutul autoritatii parintesti, dispozitiile art. 487 cod civil stabilesc ca parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia. invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri, insusirilor si nevoilor copilului, parintii fiind totodata datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia.
Dand eficienta interpretarii coroborate a tuturor acestor texte de lege, Tribunalul constata ca suntem in prezenta unor motive temeinice, de natura sa conduca la concluzia ca este benefica pentru copiii, in speta, exercitarea autoritatii parintesti in mod exclusiv de catre un singur parinte, atunci cand se face dovada unor situatii sau imprejurari in care se afla parintele solicitant, care sunt de natura sa dauneze evolutiei fizice, psihice, morale si spirituale a copilului sau acesta se afla intr-un caz de imposibilitate obiectiva (fizica sau juridica) de exprimare a vointei sale. Avand in vedere ca regula exercitarii in comun a autoritatii parintesti este consacrata de legiuitor, la nivel de principiu, Curtea retine, in concluzie ca notiunea de motive temeinice se circumscrie unor situatii exceptionale, in care se afla celalalt parinte si care in mod vadit arata ca implicarea sa in luarea deciziilor privitoare la minor, dauneaza acestuia, fiind in mod evident in contradictie cu interesul superior al copilului.
Un text de lege relevant in cauza de fata este reprezentat de art. 36 alin. 7 din Legea 272/2004, prin legiuitorul statueaza cu claritate asupra motivelor intemeiate pentru ca instanta sa decida ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre un singur parinte, evidentiind exemplificativ ca se incadreaza in aceasta categorie alcoolismul, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte, condamnarile pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, punctand in finalul alineatului ca optiunea custodiei exclusive poate fi justificata si de orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti. Practic, legiuitorul recunoaste organului judiciar puterea de apreciere asupra existentei si gravitatii unei situatii reale, concrete de risc pentru dezvoltarea normala si armonioasa a copilului, ce ar decurge in mod automat din exercitarea autoritatii parintesti si de catre celalalt parinte, insa enumerarea exemplificativa a acestor situatii reliefeaza, in mod neindoielnic, ca trebuie identificata o situatie cu adevarat grava si periculoasa, care sa iasa din granitele normalului pentru a putea decide caracterul exclusiv al autoritatii parintesti.
Dand eficienta acestor aspecte ce decurg din interpretarea normelor legale incidente in cauza si pornind de la situatia de fapt, astfel cum a fost stabilita de instantele de fond, Tribunalul constata ca s-a facut dovada unor astfel de imprejurari, care sa constituie motive temeinice pentru a-i refuza paratului participarea la luarea deciziilor precum si la exercitarea drepturilor si obligatiilor relative la crestere si educarea minorilor.
Motivele apreciate de instanta de apel ca justificand stabilirea exercitarii
autoritatii parintesti exclusiv de catre mama pot fi retinute drept motive temeinice, in sensul prevederilor art. 398 cod civil, in conditiile in care se pot asocia cu una din ipotezele incadrabile in situatia de exceptie avuta in vedere de legiuitor si anume dependenta de droguri, condamnarile suferite de tata pentru detinere de droguri de risc, conduita imorala unita cu neglijarea si neindeplinirea indatoririlor parintesti.
Raportat la situatia concreta din speta de fata este evident ca in cauza se impune exercitarea in mod exclusiv de catre mama a autoritatii parintesti asupra minorilor.
Pentru toate aceste considerente, Tribunalul in temeiul art. 480 alin. 2 Cod procedura civila va admite apelul declarat de reclamanta …., impotriva sentintei civile nr. … din 20.06.2017 pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt si, in consecinta:
Va schimba, in parte, sentinta apelata in sensul urmator:
Va dispune exercitarea, in mod exclusiv, de catre reclamanta … a autoritatii parintesti cu privire la minorii ….
Va mentine toate celelalte dispozitii din sentinta apelata care nu sunt contrare prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite apelul declarat de reclamanta …(CNP…), domiciliata in municipiul …., impotriva sentintei civile nr…. din … pronuntata de Judecatoria Piatra Neamt, in contradictoriu cu intimatul-parat …. (CNP ….), domiciliat in municipiul … judetul Neamt, locuind fara forme legale la familia … din municipiul … si cu resedinta in localitatea …si, in consecinta:
Schimba, in parte, sentinta apelata in sensul urmator:
Dispune exercitarea, in mod exclusiv, de catre reclamanta … a autoritatii parintesti cu privire la minorii …, nascuta la data .., …., nascuta la data de … si …, nascut la data de …
Mentine toate celelalte dispozitii din sentinta apelata care nu sunt contrare prezentei decizii.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica , azi …