In cursul oricarui proces, partile au dreptul de a fi reprezentate. Reprezentarea poate fi legala, conventionala sau judiciara.
Potrivit art. 80 alin. (2 ) C.proc.civ., reprezentarea legala intervine in cazul persoanelor fizice lipsite de capacitate de exercitiu. In acest caz, calitatea de reprezentant legal apartine parintilor (sau numai unuia dintre ei ) sau tutorelui. Textul de lege amintit face referire doar la reprezentarea persoanei fizice. Aceasta nu exclude, insa, si reprezentarea legala a persoanei juridice. O astfel de ipoteza o regasim in cuprinsul art. 209 din Codul civil, potrivit caruia : « (1) Persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare, de la data constituirii lor. (2) Au calitatea de organe de administrare, in sensul alin. (1), persoanele fizice sau persoanele juridice care, prin lege, actul de constituire sau statut, sunt desemnate sa actioneze, in raporturile cu tertii, individual sau colectiv, in numele si pe seama persoanei juridice.(3) Raporturile dintre persoana juridica si cei care alcatuiesc organele sale de administrare sunt supuse, prin analogie, regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, actul de constituire sau statut ». Concluzionand, in cazul persoanei juridice, reprezentarea legala este asigurata prin administratorii statutari. Alte cazuri de reprezentare a persoanei juridice ( fara ca enumerarea sa fie limitativa ) le regasim atat in cuprinsul Legii 215/2001 ( reprezentarea unitatii administrativ – teritoriale prin primar si a judetului prin presedintele consiliului judetean ) cat si in Legea nr. 230/2007 ( reprezentarea asociatiei de proprietari prin presedinte ).
Reprezentarea conventionala poate deriva dintr-un contract de mandat, dintr-un contract de munca sau dintr-un contract de asistenta juridica. Potrivit art. 80 alin. (3) C.proc.civ. « partile pot sta in judecata printr-un reprezentant ales, in conditiile legii, cu exceptia cazului in care legea impune prezenta personala in fata instantei”. Aceasta din urma situatie este reglementata in cuprinsul art. 920 alin. (1) C.proc.civ. ( din cadrul procedurii divortului ), potrivit caruia: “ in fata instantelor de fond, partile se vor infatisa in persoana, afara numai daca unul dintre soti executa o pedeapsa privativa de libertate, este impiedicat de o boala grava, este pus sub interdictie judecatoreasca, are resedinta in strainatate sau se afla intr-o alta asemenea situatie, care il impiedica sa se prezinte personal; in astfel de cazuri, cel in cauza se va putea infatisa prin avocat, mandatar sau, dupa caz, prin tutore ori curator”.
Reprezentarea judiciara intervine, conform art. 80 alin. (4) C.proc.civ., in doua ipoteze: 1) cand legea prevede si 2) cand circumstantele cauzei o impun pentru a se asigura dreptul la un proces echitabil. Din punct de vedere procedural, judecatorul poate numi pentru oricare parte din proces un reprezentant in conditiile art. 58 alin. (3), aratand in incheiere limitele si durata reprezentarii.
Potrivit art. 58 alin. (3) C.proc.civ., “ numirea acestor curatori se va face de instanta care judeca procesul, dintre avocati anume desemnati in acest scop de barou pentru fiecare instanta judecatoreasca. Curatorul special are toate drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru reprezentantul legal”.
Apreciem ca ipoteza 2) poate fi asimilata situatiei in care partea nu poate sa-si apere personal interesele, motivat de existenta unei infirmitati, a unei boli sau a varstei inaintate.
Conform dispozitiilor art. 80 alin. (5) C.proc.civ., “ cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dintr-o hotarare judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre avocat nu este obligatorie. Dispozitiile art. 83 alin. (3) si art. 84 alin. (2) sunt aplicabile.”
Cu privire la paragraful 2 al articolului citat, este de remarcat faptul ca prevederile art. 83 alin. (3) au fost declarate neconstitutionale prin Decizia nr. 462/2014 (a se vedea in acest sens – http://www.juridice.ro/343417/obligativitatea-reprezentarii-prin-avocat-in-recurs-exceptie-de-neconstitutionalitate-admisa.html ).
avocat Irina Maria Moldovan