JUDECĂTORIA PIATRA NEAMT

SECTIA CIVILĂ

SENTINTA CIVILĂ NR. …..

Ședința publică din 14.06.2023

Instanța constituită din: PREȘEDINTE — …..GREFIER —……

Pe rol se află soluționarea cauzei civile privind pe reclamanta-pârâtă T.D. , cu domiciliul procedural la Cabinet Avocat M.I. – Piatra Neamț………., județul Neamț în contradictoriu cu pârâtul-reclamant T.I. , cu domiciliul procedural la Cabinet Avocat…….

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 02.05.2023 fiind consemnate în încheierea de la acel termen – parte integrantă din prezenta hotărâre; la acea dată, instanța a amânat pronunțarea succesiv la 17.05.2023, 31.05.2023 și 14.06.2023 când în aceeaşi compunere a hotărât următoarele:

I N S T A NT A,

Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.06.2021 sub numărul ……/279/2021, reclamanta T.D. a chemat în judecată pe pârâtul T.I., solicitând instanței desfacerea căsătoriei înregistrată sub nr. …. din …. la Primăria Municipiului Piatra Neamț; revenirea la numele avut înainte de căsătorie, respectiv „…..”; exercitarea în comun a autorității părintești asupra minorei T.I.P. (născută la data de ….); ca locuința minorei sa fie stabilita la locuința reclamantei, respectiv in Italia, …; ca pârâtul să fie obligat la plata unei contribuții de întreținere lunară în beneficiul minorei în cuantum de 25% din venitul lunar net realizat, venit ce nu poate fi mai mic decât salariul minim pe economie, de la data pronunțării prezentei hotărâri și până la majoratul acesteia.

In motivare se arata că părțile s-au căsătorit în anul ….., iar din relație a rezultat minora T.I.P.

După oficierea legăturii, au ales să locuiască împreuna cu părinții reclamantei, in apartamentul proprietatea acestora. Încă de la început căsnicia a fost presărată de numeroase neînțelegeri, mai ales in ceea ce priveşte modul de administrare a resurselor financiare.

Astfel, deși era angajat, soțul nu înțelegea să contribuie la cheltuielile casei, fiind nevoită să se descurce doar cu salariul său. În scopul de a-și creste veniturile, pârâtul a plecat la muncă in Germania, însă nu a rezistat prea mult acolo. Cum situația financiară nu era tocmai strălucita si pentru ca nutrea speranța ca într-o zi să aibă o casă proprie, reclamanta a hotărât să plece la rândul ei, la munca in străinătate.

În acest sens, când fetița avea in jur de 3 ani, a plecat in Spania pentru 3 luni.

La cativa ani distanta și-a găsit un loc de muncă stabil în Italia. Aceasta împrejurare a ajutat-o sa se descurce din ce in ce mai bine financiar, având șansa sa economisească si să trimită in permanenta bani acasă pentru întreținerea minorei.

În anul …. soțul împreuna cu fiica și cu părinții reclamantei au vizitat-o in Italia. Cu acea ocazie a conștientizat ca relația de cuplu, deja afectata serios de ani de zile, se terminase, soțul ignorând-o total. După acest moment, au întrerupt orice comunicare. Până în urmă cu un an, soțul a locuit împreuna cu fiica in locuința părinților reclamantei. Cu toate acestea, paratul nu petrecea foarte mult timp împreuna cu minora, de creşterea si educația ei ocupându-se părinții reclamantei si, in special, tatăl său, cu care aceasta are o legătură deosebita.

În 2020 pârâtul a plecat, temporar, la munca in Suedia (de unde a trimis anumite sume de bani pentru întreținerea fiicei), urmând sa ne întoarcă acasă la finalul lunii iunie a acestui an. Precizează reclamanta faptul ca are o relație foarte apropiata cu fiica sa, cu care comunică in fiecare zi (inclusiv temele le fac împreuna) si care își doreşte foarte mult sa locuiască împreună.

În luna iunie a acestui an a reușit sa o învoiască pe fiica sa de școală pentru a o lua in vacanta in Italia, însă paratul nu si-a dat acordul, împrejurare care a facut-o sa sufere pe aceasta foarte mult.

Reclamanta a făcut sacrificii deosebite pentru a-i putea oferi fiicei o viață lipsită de griji si consideră ca este in interesul acesteia sa vina si sa locuiască cu mama in Italia, unde are o locuința si un loc de munca decente. De altfel, fiica și-a manifestat expres dorința de a se muta cu mama in străinătate.

Cererea a fost legal timbrată (fila 8), fiindu-i atașate înscrisuri (file 9—14).

La data de …. pârâtul a depus întâmpinare și cerere reconvențională (file 22—25), prin care solicită admiterea acțiunii, în sensul:

– desfacerii căsătoriei în temeiul art. 373 alin. (l) lit. b, coroborate cu art. 379 Cod civil, căsătorie înregistrată sub nr. …. din …., la Primăria …..

• reclamanta să revină la numele avut înainte de căsătorie, respectiv acela de …..

• să exercite în comun autoritatea părintească asupra minorei T.I.P. născută la data de …..
• locuința minorei să fie stabilita la unul dintre noi părinții, ținând seama de interesul superior al minorei” ÎN ROMÂNIA”, conform ART. 400 ALIN. (2) Cod Civil;

• este de acord să plătească o contribuție de întreținere lunară în beneficiul minorei în cuantum ce 25 % din venitul lunar net realizat, venit ce nu poate fi mai mic decât salariul minim pe economie, de la data pronunțării hotărârii și până la majoratul fiicei sale T.I.P.;
  • solicită stabilirea unui program de vizitare în primul și al treilea sfârşit de săptămână din fiecare lună de vineri ora 16 până duminică ora 18, la domiciliul său, în perioada vacanței de vară – o lună de zile, la domiciliul meu, în perioada vacanței de iarnă/primăvară – o săptămână, la domiciliul meu, în perioada sărbătorilor de Paște și Crăciun între orele 9 și 14 la domiciliul meu.

În motivare se arată că după căsătoria parților acestea au decis de comun acord să locuiască la părinții reclamantei, întrucât nu aveau o locuință proprietatea noastră și au dorit să facă economii în scopul de a cumpăra o locuință.

În timpul căsătoriei, nu au existat neînțelegeri în ceea ca priveşte modul de administrare a resurselor financiare privind cheltuielile casei, contribuind impreuna la toate cheltuielile necesare.

Susținerile reclamantei cum că aceasta a fost nevoită să se descurce doar cu salariul acesteia nu sunt adevărate.

Deși se descurcau bine din punct de vedere financiar, având amândoi un serviciu stabil, reclamanta a decis să plece la muncă în Italia, unde a încercat să – și găsească un loc de muncă mai bun.

La întoarcerea acesteia în țară, pe motiv că nu a găsit un loc de muncă stabil, pârâtul a plecat la muncă în Germania, nu cu scopul de a – și crește veniturile, ci pentru a câştiga bani, cu scopul de a ne cumpăra o locuință proprietatea părților și de a – i crea condiții bune de creştere și educare fiicei T.I.P.

După ce s-a întors acasă de la muncă din Germania, reclamanta a plecat din nou în Italia la muncă, pârâtul rămânând la domiciliul părinților reclamantei și a avut grijă de fiica lor împreună cu aceştia.

În anul … a fost în vizită la reclamantă în Italia, împreună cu fetița și părinții acesteia, când a constatat că relația noastră de cuplu era deja afectata serios datorită lipsei de comunicare, atât în timpul cât aceasta a fost plecată, cât și pe parcursul vizitei.

Cât timp reclamanta a fost plecată în Italia, pârâtul având un serviciu stabil, s-a ocupat de creşterea și educația fetiței, fiind ajutat și de părinții reclamantei.

A locuit la părinții reclamantei, cu acordul acestora până în anul …, când a trebuit să – și schimbe cartea de identitate, însă mama reclamantei nu a mai fost de acord.

Din cauza pandemiei, a rămas fară serviciu și a intrat în șomaj, beneficiind doar de ajutorul de șomaj.

Datorită faptului că a intrat în șomaj, a fost nevoit și a plecat la muncă în Suedia, fiica rămânând în grija părinților reclamatei.

În tot acest timp, a trimis bani lunar, din Suedia, pentru întreținerea fiicei părților, privind cheltuielile de întreținere și a celor necesare la școală.

În cele din urmă, reclamanta s – a întors din nou în România, a învoit fetița de la școală, deși mai avea două săptămâni de cursuri, pe motiv că vrea să plece în vacanță cu fiica în Italia.

Menționează faptul că nu a avut cunoștință despre dorința reclamantei de a pleca cu fetița din țară, nefiind anunțat de către aceasta prin nici un mijloc de comunicare.

Ajutată de un cetațean italian, care presupune că este concubinul ei, a încercat să treacă frontiera împreună cu fiica, însă nu a reușit deoarece pârâtul a dat – o în consemn la frontieră și nu avea procură legală care să ateste faptul că este de acord.

Nu este de acord ca minora să fie scoasă din tară și să plece în Italia sau în orice altă țară fară acordul său.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 205, 206, 209 N.C.P.C. art. 379 N.C.C. art. 273 lit. a și b, N.C.C. Art. 274 alin. (1) N.C.C. și ale art. 400 alin. (2) N.C.C, Art. 262 alin. (2), art. 401, N.C.C.

Cererea reconvențională a fost legal timbrată (fila 27)….

Fata de solicitarea părților cu privire la locuința minorilor, instanța a dispus administrarea probei testimoniale.

În cauză s-a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială, fiind efectuată ancheta socială la domiciliile paarților.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanta retine următoarele:

În fapt, părțile s-au căsătorit la data de …, căsătoria fiind trecută în Registrul de Stare Civila al Primăriei .. sub nr. …

În timpul căsătoriei părților s-a născut fiica acestora, T.I.P. la data de …

Potrivit dispozițiilor art. 373 lit. a) din Codul civil, divorțul poate avea loc prin acordul soților, la cererea ambilor soți sau a unuia dintre soți acceptată de celălalt soț; de asemenea, potrivit art. 374 alin. 1 si 3 din Codul civil divorțul prin acordul soților poate fi pronunțat indiferent de durata căsătoriei și indiferent daca există sau nu copii minori rezultați din căsătorie, instanța fiind obligată să verifice existenta consimțământului liber și neviciat al fiecărui soț.

Potrivit dispozițiilor art. 930 din Codul de procedură civilă, în cazul în care cererea de divorț se întemeiază pe acordul părților, în condițiile prevăzute de Codul civil, ea va fi semnată de ambii soți, sau de un mandatar comun, prin procură autentică.

Potrivit dispozițiilor art. 931 din Codul de procedură civilă, la termenul de judecată instanța va verifica dacă soții stăruie în desfacerea căsătoriei pe baza acordului lor și, în caz afirmativ, va pronunța divorțul, fară a face mențiune despre culpa soților, iar prin aceeaşi hotărâre va lua act de învoiala soților cu privire la cererile accesorii, în condițiile legii.

Având în vedere dispozițile legale invocate anterior și manifestarea expresă de voință a parților în sensul desfacerii căsătoriei prin acordul părților, în baza art. 930 și 931 din Codul de procedură civilă instanța va admite cererile și va dispune în acest sens, urmând ca reclamanta să revină la numele avut anterior căsătoriei, cel de …, potrivit aceluiași acord, conform art. 383 din Codul civil.

Cu privire la modalitate de exercitare a autorității parintești exprimată de parți, respectiv în comun, instanța apreciază că este stabilită în interesul minorei, urmând a o încuviința.

Pentru stabilirea modalitații de exercitare a autorității părintești, instanța va avea în vedere interesul superior al copiilor, care se va determina potrivit următoarelor aspecte: nevoile de dezvoltare fizică, psihologică, de educație și sănătate, de securitate și stabilitate și apartenență la o familie; opinia copiilor, în funcție de vârsta și gradul de maturitate; istoricul copiilor, având în vedere, în mod special, situațiile de abuz, neglijare, exploatare sau orice alta formă de violență asupra copiilor, precum și potențialele situații de risc care pot interveni în viitor; capacitatea părinților sau a persoanelor care urmează să se ocupe de creşterea și îngrijirea copiilor de a răspunde nevoilor concrete ale acestuia; menținerea relațiilor personale cu persoanele față de care copiii a dezvoltat relații de atașament.

Potrivit dispozițiilor art. 931 alin. 2 din Codul de procedură civilă, dacă soții nu se învoiesc asupra cererilor accesorii, instanța (…) va soluționa totodata și cererile privind exercitarea autorității părintești, contribuția părinților la cheltuielile de creştere și educare a copiilor.

Cu privire la minoră, instanța reține că părțile au exprimat poziții contradictorii, în sensul că reclamanta solicită stabilirea locuinței acesteia la mamă, în Italia, în timp ce pârâtul este de acord să se stabilească locuința la mamă, dar la domiciliul acesteia, din România.

De asemenea, pozițiile sunt discordante și cu privire la forma programului de vizită solicitat de către pârât.

Instanța reține că prin sentința civilă ….. pronunțată în dosarul nr. ….279/2021 de Judecătoria Piatra-Neamț s-a stabilit ca până la soluționarea prezentei cauze locuința minorei să fie la locuința mamei, în Italia.

Conform raportului de evaluare și intervenție psihologică întocmit de psiholog ….., la momentul evaluării minorei, respectiv …., aceasta prezintă o simptomatologie cu aspect ușor anxios, de panică, apărute pe fondul perioadelor în care a locuit separata de mamă și nevoii acute de a petrece timp și de a locui împreună cu ea. A arătat în mai multe rânduri să doreşte să fie lăsată să locuiască împreună cu mama, în Italia.

Tatăl afirma că o iubeşte, dar este absent și nu cooperează adecvat cu mama, invocănd diverse motive pentru a împiedica stabilirea unei relații firești între mamă și minoră.

A fost identificată de către psiholog trauma de separare, având simptome emoționale, comportamentale și retrăirea sentimentelor de anxietate de separare, dificultăți de inducere a somnului, asociate cu griji legate de siguranța și de a fi alături de mama, tendințe la atașament anxios, din frica de pierdere.

Desenul familiei cuprinde ca și membri doar minora, mama, bunicii materni și actualul partener al mamei, toți ținându-se de mână și zâmbind. Tatăl nu este prezent în desen, ceea ce scoate în evidență absența tatălui din viața minorei.

Conform adresei din …., la data respectivă minora era înscrisă în Școala privată acreditată „Maddalena di Canossa”, în clasa a V-a A.

Instanța reține că reclamanta deține, cu titlul de închiriere, un apartament compus din bucătărie/living, două dormitoare, două băi, terasă și garaj la subsol, locuință situata în Italia, ….. Durata închirierii este din data de 01.09.2022 până în data de 31.08.2026, conform contractului depus la dosarul cauzei (file 133— 137).

Din conținutul raportului de ancheta socială realizat la locuința pârâtului rezultă că la data deplasării reprezentanților autorității tutelare acesta era plecat, lucrând ca șofer pe un tir, facând curse în afara țării, informațiile fiind furnizate de mama pârâtului (fila 33).

Din conținutul anchetei sociale realizate la domiciliul reclamantei prin comisie rogatorie internațională rezultă că minora locuieşte cu mama și cu actualul partener al acesteia în Italia din august 2021, relația cu cel din urmă fiind una armonioasă, cunoscându-se inițial prin apeluri video. Acesta se implică în viața minorei, chiar și familia lui cunoscând-o și acceptând-o.

Poziția actuală a apartamentului îi permite reclamantei să ajungă cu ușurință la serviciu, întrucât nu are permis de conducere. Datorită programului actual de lucru, reclamanta poate să o ia pe I. de la școală și să o conducă acasă, unde îi pregăteşte masa de prânz.

I. s-a prezentat ca fiind o fată timidă și politicoasă, vorbeşte fluent limba italiană și depune eforturi importante la școală. Arată că s-a integrat bine în colectivul clasei. Deși are o relație foarte bună cu mama și cu partenerul ei, îi este foarte dor de bunicii materni, alături de care a crescut. Relația pe care o are cu tatal ei este una mai rece, nu știe exact unde locuieşte și vorbesc ocazional atunci când o sună el.

In cadrul administrării probei testimoniale, martora L.E., mama reclamantei arată că pârâtul a plecat de la locuința lor în urmă cu doi ani, când părțile nu erau despărțite. Fiica sa i-a spus că nu mai poate continua căsătoria pentru că soții nu mai locuiau împreună și nu mai comunicau, pârâtul fiind dezinteresat față de soție. Minora este la mama sa de aproximativ doi ani, martora vorbind cu ea toată ziua pe cameră, fac mâncare împreună. S-a acomodat foarte bine în Italia, vorbeşte foarte bine italiana. Partenerul reclamantei vorbeşte cu minora și o învața, urmând ca bunicii materni să meargă în vacanță în Italia. Pârătul a trimis bani minorei, cât a putut. Minora nu poate vorbi la telefon cu tatăl ei atât de des cât ar dori acesta în timpul săptămânii, situație cunoscută de pârăt. Minora este fericită în Italia. Tatăl ei nu a mers în Italia să o vadă, când vine în concediu locuind la părinții acestuia la … Când reclamanta era în Italia, pârâtul mai mergea la ședințele cu părinții și uneori mai facea temele, de cele mai multe ori ocupându-se martora și soțul acesteia.

Martorul S.F., prieten al pârâtului de șapte ani, arată că o cunoaşte pe reclamantă doar din vedere, minora fiind colegă cu fiica martorului patru ani, întâlnindu-se cu pârâtul și cu bunicii la ședințele cu părinții. Pârâtul este plecat din țară de aproximativ doi ani, ultima data discutând cu acesta anul anterior, telefonic, aflând că soția nu îl lasă să vorbească cu minora, nici telefonic, luându-și bilete de avion, dar nu a fost lăsat să o vadă pe fiica sa. Martorul a sesizat că minora nu venea la școală, l-a anunțat pe pârât, iar acesta a facut demersuri, astfel încât reclamanta nu a putut să treacă frontiera.

Cu privire la locuința minorei, având în vedere concluziile rapoartelor de anchetă psihosocială și situația de fapt reținută, instanța apreciază, în concordanță cu solicitările părților, că se impune a fi stabilită la locuința mamei, urmând a se da relevanță cererii reclamantei, respectiv a i se stabili locuința în Italia, …

Pentru a dispune în acest sens se reține că minora are locuința stabila în Italia, alături de mama sa și de actualul partener al acesteia, din august.., deci de aproximativ doi ani, timp în care se constată că s-a acomodat extrem de facil la noile condiții de trai, mai ales având în vedere că aceste transformări esențiale în cadrul reperelor sale au fost dorite de minoră, conform probatoriului administrat și reliefat anterior.

Totodată, acomodarea a fost ușurată și de faptul că îl cunoştea pe actualul partener al mamei anterior mutării în Italia, prin apeluri video, iar ulterior, datorită și implicării acestuia, înglobarea limbii și a noilor obiceiuri s-a facut natural.

Solicitarea pârâtului de a se stabili locuința minorei la mamă, dar în România, nu are nici suport argumentativ, fiind în evidentul detriment al acesteia dacă s-ar dispune în sensul expus anterior, atât timp cât mama locuieşte în Italia, în mod evident neputând exercita supravegherea asupra minorei, atât timp cât pârâtul nu și-a asumat-o și nici acesta nu locuieşte stabil în țară, datorită locului de muncă efectuând curse în afara României.

Obligarea minorei să revină în țară, prin stabilirea locuinței în …, ar determina grave perturbări emoționale acesteia, în conditile în care în iunie …s-a stabilit că suferă în urma traumei de separare de mama sa, or toate demersurile care s-au facut au avut ca scop protejarea integrității afective a fiicei părților și a intereselor acesteia. O nouă modificare a condițiilor de trai, printr-o nouă schimbare a țarii de rezidență, dublata de lipsa mamei, de acomodarea cu sistemul de învățământ românesc, fară sprijinul afectiv al tatălui (în condițiile în care se reține existenta unei relaționări glaciale între aceştia) ar avea influența evident negativa asupra echilibrului emoțional și așa fragil al minorei.

Față de aceste aspecte, după cum s-a arătat anterior, locuința minorei va fi stabilită la mamă, Italia, …

În drept se reține că, potrivit dispozițiilor art. 496 din Codul civil, în caz de neînțelegere între părinți, instanța de tutelă hotărăște unde va fi locuința copilului, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială și ascultându-i pe părinți și pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani.

Referitor la forma programului de vizită, instanța reține, așa cum s-a indicat în considerentele ce preced, că tatăl, deși aparent implicat în viața minorei sau, cel puțin, manifestând un interes constant față de aceasta, prin încercarea de contactare repetată, prin susținerea materială în limitele posibile, nu a reușit să stabilească sentimente reale și profunde eu copilul său, deși este prezent fizic, emoțional nu exista o conexiune.

Totodată, se mai reține că relaționarea minorei cu familia extinsă din partea tatălui este inexistenta, implicarea bunicilor paterni nefiind adusă în discuție sub nici un aspect, nici măcar menționați de minoră, relația afectivă a acesteia fiind concentrată spre bunicii materni, care au crescut-o.

Prin corelare cu soluția ce va fi dată modalității de stabilire a locuinței minorei, maniera de relaționare solicitată de pârât apare a fi excesivă în condițiile în care, datorită distanței dintre acesta și fiica sa, este imposibil de pus în practică, neexistând obligația pentru reclamantă de a veni cu minora în țară pentru respectarea programului de vizită, ci doar de a asigura cadrul necesar exercitării de către pârât a drepturilor sale, dar în țara în care va locui legal minora. Pe cale de consecințä, reținând că este necesara menținerea legáturii dintre minoră şi tatal său, pentru înlăturarea posibilității de alienare parentală, dar şi pentru asigurarea posibilității de augmentare a calității relației dintre ei, instanța va stabili un program de vizita in favoarea pârâtului, dupa cum urmeaza:

– in perioada vacanței de vară, două sãptämáni, respectiv 1—15 august, cu posibilitatea pentru pârât de a o aduce pe minoră la domiciliul său din România şi cu obligația pentru acesta de a o readuce pe minoră la locuința acesteia din Italia, la finalul programului de vizită.

În drept, potrivit art. 401 alin. 1 din Codul civil, pärintele sau, după caz, parinții separați de copilul lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.

De asemenea, copilul care nu locuieşte la unul dintre pärinți are dreptul de a avea legături personale cu acesta, conform art. 262 alin. 2 din Codul civil.

Acest drept al copilului este menționat şi de Legea nr. 272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor copilului care, in art. 14, prevede ca minorul are dreptul de a menține relații personale şi contacte directe cu parinții. Art. 15 din aceeaşi lege prevede modalitațile prin care se pot realiza aceste relații personale, printre care: întâlniri ale copilului cu pärintele, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, găzduirea copilului pe perioada determinată de către parinte, corespondențã ori alta formă de comunicare cu copilul.

De asemenea, potrivit art. 16 din Legea nr. 272/2004 privind protecția şi promovarea drepturilor copilului, minorul care a fost separat de ambii parinți sau de unul dintre aceştia printr-o măsură dispusă în condițiile legii are dreptul de a menține relații personale şi contacte directe cu ambii parinți, cu excepția situației in care acest lucru contravine interesului superior al copilului. İn sensul legii, relațiile personale se pot realiza prin întâlniri ale copilului cu parintele, vizitarea copilului la domiciliul acestuia, gazduirea copilului pe perioadà determinată de catre parinte, corespondență ori altã forma de comunicare cu copilul, transmiterea de informații copilului cu privire la parinte, transmiterea de informații referitoare la copil, inclusiv fotografii recente, evaluari medicale sau şcolare, către parintele care are dreptul de a menține relații personale cu copilul.

In același timp, instanța are in vedere art. 8 din Convenția pentru apärarea drepturilor omului şi libertăților fundamentale şi faptul că jurisprudența europeană a stabilit ca legăturile personale dintre parinte şi copil reprezinta un element fundamental al vieții de familie, chiar dacă relația dintre parinți nu mai exista, iar másurile interne, inclusiv hotarârile instanței, care ar împiedica o astfel de relație constitute o ingerință in dreptul la viața familială.

În baza dispozițiilor legate sus enunțate se reține că atât pârâtul, cât şi minora, au dreptul reciproc de a menține legături personale şi contacte directe, cât timp nu există motive temeinice de natură a primejdui dezvoltarea fizică, psihică, intelectualä sau morală a copilului.

Cu privire la pensia de întreținere, potrivit dispozițiilor art. 499 din Codul civil tatăl şi mama sunt obligați, in solidar, sa dea întreținere copilului lor minor, iar potrivit art. 528 din Codul civil când întreținerea este datorată de un parinte, ea se stabileşte pânã la un sfert din venitul său lunar net pentru un copil, instanța urmând a stabili in sarcina pârâtului obligația lunară de întreținere fațã de minoră in cuantum de 25% din venitul net lunar al pârâtului, dar nu mai puțin de 25% din venitul minim pe economia națională, începând cu data pronunțärii prezentei sentințe, …. şi până la împlinirea de către beneficiar a vârstei de 18 ant.

Reclamanta urmează a-şi îndeplini obligația in natură, potrivit dispozițiilor art. 530 din Codul civil.

Ca atare, in baza prevederilor art. 931 at. 1 şi 4 din Codul de procedură civilă, instanța urmează sã desfacă prin acordul parților căsătoria lor şi să ia act de învoiala parților cu privire la cererile accesorii, urmând ca instanța să stabilească locuința minorei, programul de vizită și obligația de întreținere.

In baza art. 453 din Codul de procedură civilă, se va lua act că reclamanta își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Cu privire la solicitarea pârâtului, față de modalitatea de soluționare a cererilor, instanța va dispune respingerea acesteia, ca nefondată.

In baza prevederilor art. 396 al. 2 din Codul de procedură civilă, pronunțarea se va face prin punerea soluției la dispoziția parților prin mijlocirea grefei instanței.

PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII, HOTĂRĂȘTE:

Admite cererea principală, astfel cum a fost precizată, formulată de reclamanta T.D.M., CNP …., cu domiciliul procesual ales la CIA M.I.M., cu sediul profesional în mun. …., în contradictoriu cu pârâtul T.I, CNP …., cu domiciliul în …, cu domiciliul procesual ales în mun. ……

Admite, în parte, cererea reconventională formulată de pârâtul-reclamant T.I. în contradictoriu cu reclamanta-pârâtă T.D.

Desface, prin acordul soților, căsătoria încheiată între parți la data de …., căsătoria fiind trecută în Registrul de Stare Civila al Primăriei … sub nr. ….

Dispune ca reclamanta să revină la numele anterior căsătoriei, cel de ….

Dispune ca exercitarea autorității părintești în ceea ce o priveşte pe fiica părților T.I.P., CNP , să se realizeze in comun de către ambii părinți.

Dispune ca locuința minorei să fie la locuința reclamantei, în Italia, …

Stabilește în favoarea pârâtului uri program de vizită a minorei în următoarea formă: în perioada vacanței de vară, două săptămâni, respectiv 1-15 august, cu posibilitatea pentru pârât de a o aduce pe minoră la domiciliul său din România și cu obligația pentru acesta de a o readuce pe minoră la locuința acesteia din Italia, la finalul programului de vizita.

Stabilește în sarcina pârâtului obligația de întreținere lunară în favoarea minorei în cuantum de 25% din venitul net lunar al pârâtului, dar nu mai puțin de 25% din venitul minim pe economia națională, începând cu data de …. și până la împlinirea de către beneficiari a vârstei de 18 ani.

Reclamanta urmează a-și îndeplini obligația de întreținere în natură.

la act că reclamanta își rezervă dreptul de a solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.

Respinge, ca nefondată, cererea pârâtului de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.

Definitivă cu privire la modalitatea de soluționare a cererilor privitoare la desfacerea căsătoriei, revenirea pârâtei-reclamante la numele avut anterior căsătoriei, modalitatea de exercitare a autorității părintești.

Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare cu privire la restul capetelor de cerere.

Cererea de apel se depune la Judecătoria Piatra-Neamț.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților prin intermediul grefei instanței astăzi, ….